Otoplastia

Otoplastia este interventia chirurgicala ce isi propune ca obiectiv imbunatatirea formei si proportiilor urechilor, nu prezinta nici un efect advers asupra auzului. Urechea externa este formata dintr-un schelet cartilaginos acoperit de piele, avand un relief deosebit de complex pe fata externa. Pavilionul auricular are rol in captarea sunetelor, dar si rol estetic,anumite forme sau asimetrii auriculare sunt neatractive.

Otoplastia isi propune micsorarea unghiului intre pavilionul auricular si planul regiunii temporale (mai exact apropierea de cap a urechilor) ; modelarea antehelixului (curbura cartilajului din partea superioara a urechii); reducerea dimensiunilor conchai (micsorarea reliefului cartilaginos de la mijlocul urechii); modelarea lobulului.

Decizia pentru a va opera va apatine, pacientul trebuie sa aleaga intre beneficiile operatiei si posibilele riscuri. Pacientul trebuie sa fie constient ca mereu exista o asimetrie de forma si marime intre cele doua urechi, mai mult sau mai putin vizibila. Malformatiile urechii sunt greu de ascuns, beneficiile acestei operatii sunt atat estetice cat si psihologice. In cazul copiilor, dupa stabilirea deciziei de a se supune interventiei chirurgicale, parintii trebuie sa discute in mod serios cu copilul despre detaliile medicale preoperatorii si postoperatorii.

Primul pas pe care trebuie sa-l efectuati este programarea la consultatie la un medic chirurg plastician. In timpul consultatiei medicul trebuie sa evalueze forma si dimensiunile urechilor in concordanta cu celelalte elemente ale fetei si cu proportiile ideale; sa calculeze unghiul dintre pavilionul auricular si planul capului; sa observe eventualele asimetrii, conturul helixului, gradul de rulare a antehelixului; sa aprecieze dimensiunile conchai; sa
evalueze forma, pozitia masuratorile lobulului. Otoplastia fiind o operatie ce intruneste scopuri estetice se executa celor care au asteptari realiste, in cazul copiilor acestia trebuie sa aibe peste 5 ani, cand dezvoltarea urechii este aproape definitiva. Daca dismorfismul este grav, se recomanda operatia mai devreme, pentru a nu fi supus copilul stresului emotional in momentul intrarii in colectivitate.

Investigatiile preoperatorii necesare sunt cele de rutina:  hemoleucograma, ureea, creatinina, glicemia, coagulograma, ionograma, fibrinogenul. Nu sunt necesare investigatii imagistice.

Tipuri de malformatii ale formei urechilor pot fi: ” ureche telefon”- partea din mijloc este mai apropiata de cap; ”ureche conopida” – consecinta a unei infectii sau traumatism; ” ureche liliac” – cand creste perpendicular pe cap in loc sa fie asezata paralela cu acesta; macrotia (urechea prea mare); microtia (urechea prea mica); “urechea in cupa”; “ureche scoica”- lipsesc pliurile si cutele, lobulul prea mare.

Preoperator medicul chirurg va recomanda urmatoarele sfaturi:

– nu mancati, nu beti nimic dupa ora 22 in preziua operatiei;
– cu o seara inainte sa va spalati foarte bine la par;
– operatia se va executa in afara perioadei de menstra;
– daca aveti probleme medicale (diabet, epilepsie, tensiune arteriala, alergii la diverse medicamente) trebuie sa anuntati medicul;
– intrerupeti administrarea de aspirina cu doua saptamani preoperator;
– daca raciti sau faceti o infectie de orice fel inainte de operatie,aceasta se va amana.

Operatia se executa fie in ambulatoriu, fie cel mai bine stati internat o zi. Incizia se face in santul retroauricular, se diseca cu atentie punand in evidenta cartilajul, apoi are loc reducerea dimensiunilor conchai, prin indepartarea unui fragment cartilaginos, daca antehelixul nu este format va trebui sa executam incizii partiale la nivelul sau si sa montam fire de sutura permanente la nivelul cartilajului , pentru a forma curbura
dorita. Lobulul daca este mare trebuie obligatoriu remodelat, prin excizia unei portiuni tegumentare. La sfarsitul operatiei,dupa efectuarea riguroasa a hemostazei, se indeparteaza excesul pielii din zona retroauriculara, apoi se sutureaza incizia.

Aceasta interventie creeaza un disconfort mediu, durerea poate fi controlata cu medivatia antialgica, urechile vor fi umflate si usor vinetii, fenomene ce dispar dupa 2 saptamani.

Complicatiile postoperatorii sunt minime, usor de rezolvat si foarte, foarte rare:

– sangerarea, cu formarea unui hematom, necesita reinterventia cu indepartarea acestuia;
– infectia, necesita antibioterapie;
– corectia insuficienta a pavilioanelor auriculare,cand se desfac firele de sutura;
– se poate corecta chirurgical partea din mijloc a urechii,lasand neoperata partea superioara si lobulul, apare un aspect total inestetic de “urechi in telefon”;
– se poate realiza o corectie exagerata cu desfiintarea santului retroauricular;
– dehiscenta suturilor,datorita indepartatii pielii in exces sau pacientul nu a respectat indicatiile postoperatorii;
– cicatricile hipertrofice sau keloide,tin de capacitatea de cicatrizare a fiecarui pacient;
– pot sa apara asimetrii;
– distorsionarea conturului in foarte rare cazuri.

Postoperator apar echimoze reduse, edem moderat usor disconfort, senzatia de urechi amortite,acest inconvenient dureaza doua,trei luni,trebuie sa nu va expuneti la soare sau la frig in acest timp.

Pacientul este rugat insistent ca postoperator sa urmeze cu strictete anumite recomandari: sa revina la pansament conform programarii,sa evite traumatismele in zona urechilor, sa poarte bentita elastica doua lini de zile, se extrag firele la 14 zile,apoi urmeaza tratament cu unguente locale anticicatrizante la nivelul liniilor de incizie, nu se va expune la soare sau la temperaturi prea joase timp de sase luni.

Rezultatele estetice postoperatorii sunt in general spectaculoase,pacientii sunt foarte multumiti, ei trebuie sa inteleaga cu nu se pot realiza urechi absolut identice sau perfecte. Numarul celor care solicita asemenea operatii este in continua crestere.